Datele prezentate de Gheorghe Stan, procuror şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în seara zilei de 28.02.2019 sunt absolut şocante:

- 1.422 dosare în curs de soluţionare vizând judecători sau procurori primite de secţie de la alte parchete;

- 70% din aceste dosare au fost deschise din oficiu;

- durata dosarelor este mai mare de 2 ani;

- majoritatea dosarelor deschise din oficiu sunt în legătură directă cu soluţiile pronunţate!

Datele acestea demonstrează practica parchetelor, inclusiv a DNA, de a deschide "din oficiu" dosare faţă de judecători pentru soluţiile pronunţate şi a le ţine deschise cu anii, cu scop vădit de a pune presiune pe judecători.

Înregistrările de la DNA Oradea reconfirmă acelaşi lucru.

Gheorghe Stan a declarat că: "La data la care a devenit operaţională secţia, aceasta a preluat un număr de 1422 dosare în curs de soluţionare, din care un procent de peste 70% au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, dosare cu o vechime în sistem de cel puţin 2 ani şi care erau lăsate în nelucrare.

Trebuie precizat că majoritatea sesizărilor din oficiu SUNT ÎN LEGĂTURĂ DIRECTĂ DE CAUZALITATE cu soluţiile pronunţate de magistraţi, în special de judecători, în dosarele instrumentate de aceştia şi indiferent de materia în care aceştia judecă – civil sau penal - sau gradul de jurisdicţie în care funcţionează."

Abia acum avem cu adevărat o imagine a presiunii puse în toţi aceşti ani de DNA şi alte parchete asupra judecătorilor printr-o acţiune sistematică de deschidere de dosare din oficiu pentru soluţiile pronunţate.

La această acţiune sistematică se adaugă derapajele şi abuzurile deja de notorietate.

Cifrele, seci şi necruţătoare, arată o realitate care cu greu poate fi cuprinsă: sute de dosare deschise judecătorilor pentru soluţiile pronunţate, pentru ca apoi cauzele să rămână în nelucrare. Un mijloc de presiune – pentru că altă explicaţie logică nu există – real, palpabil, o atingere adusă cu adevărat independenţei justiţiei de o gravitate fără precedent.

În raportul Comsiei de la Veneţia, atât de des amintit zilele acestea, în analiza dedicată acestei secţii, se face următoarea afirmaţie: "În același timp, pertinența exemplelor de abuzuri recente semnalate a fi fost comise de procurori (cazurile unor judecători investigați pentru conținutul hotărârilor lor judiciare), care au fost invocate drept justificare pentru nevoia înființării noi secții, a fost contestată."

Teoria conform cărora nu au existat abuzuri, ci doar cazuri izolate, că nu au existat deficienţe de sistem, ci doar derapaje individuale, este demontată de aceste cifre şocante, ce demonstrează folosirea unui mijloc sistematic şi coordonat de presiune inimaginabil într-un stat de drept: dosare penale deschise din oficiu împotriva judecătorilor pentru soluţiile pronunţate.

Sistemul judiciar a reacţionat de fiecare dată când s-a pus problema răspunderii judecătorilor pentru soluţiile pronunţate, arătând că acesta trebuie să poată decide liber, fără teamă că va răspunde disciplinar, penal sau civil pentru hotărârea pronunţată.

Va fi de urmărit reacţia sistemului acum, când astfel de presiuni asupra judecătorilor nu sunt doar teoretice, potenţiale sau abstracte, ci se vede că sute, poate mii de dosare penale au fost deschise din oficiu împotriva judecătorilor pentru soluţiile pronunţate.

Cu privire la acest fapt, Curtea Constituţională a concluzionat, prin Decizia 54/2018, următoarele:

"Curtea constată că, în principiu, interpretarea legii, evaluarea faptelor și a probelor efectuate de către un judecător în scopul soluționării cauzelor, nu poate să conducă la tragerea la răspundere penală a acestuia.

(...)

Curtea reține că organul de urmărire penală nu este scutit de responsabilitate, ci, din contră, acesta trebuie să aibă în vedere că orice acțiune a sa în această sferă poate avea ca efect știrbirea independenței justiției și a încrederii în justiție. Reglementările legale privind răspunderea judecătorilor nu pot fi utilizate abuziv pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor atunci când aceștia examinează cauzele și, prin urmare, pentru a submina independența și imparțialitatea acestora."


În concluzie, un lucru este cert: toate aceste acţiuni sistematice de vădită presiune asupra justiţiei au ieşit la iveală tocmai în urma înfiinţării acestei secţii, pe care unii o contestă pretinzând că încalcă independenţa justiţiei.



Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)