Casa Memorială ''George şi Agatha Bacovia''' se află pe strada ce poartă numele poetului, la nr. 63, în sectorul 4 al Capitalei.

George Bacovia a trăit aici din 1933 până în 1957 alături de soţia sa, Agatha. Casa a fost deschisă publicului încă din 1958, la un an după moartea poetului, însă de abia în 1966 s-a obţinut etatizarea şi titlul de Muzeu Memorial George Bacovia, potrivit http://mnlr.ro.

Vizitatorul poate admira de la manuscrise literare, documente, la obiecte care au aparţinut poetului George Bacovia şi soţiei sale. Fotografii de familie, acte personale, cărţi din biblioteca personală se regăsesc în holul casei.

Sufrageria impresionează prin simplitate şi bun gust, şi este locul unde se pot admira printre altele, mobilierul din lemn, serviciul de ceai, un vechi aparat de radio marca Ingelen şi busturile celor doi, realizate în 1964 de Miliţa Petraşcu, o prietenă a Agathei Bacovia. De asemenea, sunt expuse pianul şi vioara poetului. Se mai poate vizita camera de lucru a poetului, precum şi grădina din jurul casei.

Poetul George Bacovia (Gheorghe Vasiliu) s-a născut la 4 septembrie 1881, la Bacău. După studii elementare şi secundare în oraşul natal a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti şi apoi din Iaşi (licenţa în 1911). După căsătoria cu Agatha Grigorescu (1928) s-a stabilit în Bucureşti (din 1933). Hărţuit mereu de boală a trăit din greu, neputând să lucreze, dedicându-se poeziei. În 1915 a editat, în colaborare, revista ''Orizonturi noi'' din Bacău, iar mai târziu, din 1925, a devenit director al revistei ''Ateneul cultural''.

La 18 ani, la 30 martie 1899, a debutat în revista ''Literatorul'' a lui Al. Macedonski cu poezia ''Şi toate'', scrisă cu un an înainte şi semnată V. George. Între anii 1903-1904 a frecventat cenaclul lui Macedonski, unde a citit pentru prima oară poeziile ''Plumb'' (1903) şi ''Nervi de toamnă'' (1904). A debutat editorial cu volumul ''Plumb'' (1916), pentru care a obţinut Premiul Ministerului Artelor în 1923. A continuat cu volumele: ''Scântei galbene'' (1926), ''Bucăţi de noapte'' (proză, 1926), ''Cu voi...'' (1930), ''Comedii în fond'' (1936), ''Stanţe burgheze'' (1946).

A fost distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie (1925) şi, împreună cu T. Arghezi, cu Premiul Naţional pentru poezie (1934). S-a stins din viaţă la 22 mai 1957, în locuinţa sa din Bucureşti.

AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Daniel Olteanu, editor online: Gabriela Badea)