Trecutul discutabil în afaceri al lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat (PSD) din România, a intrat din nou în atenţie după ce acesta a trecut la acţiune împotriva OLAF, Oficiul European Antifraudă, notează jurnalistul britanic Nick Kochan într-un articol apărut luni în publicaţia New Europe.
Dragnea contestă rezultatele anchetei OLAF cu privire la o fraudă de 21 milioane de euro implicând o companie care despre care s-a afirmat că avea legături cu Dragnea şi fonduri europene, fraudă care ar fi fost comisă de Tel Drum, o firmă de construcţii cu sediul în oraşul Alexandria. Dragnea a acţionat în judecată Comisia Europeană, adresându-se Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), aminteşte autorul articolului. Acţiunea legală aruncă o umbră nu doar asupra lui Dragnea, care nu are voie să fie premier din cauza unei condamnări pentru fraudă electorală, ci şi asupra României, care a preluat luna aceasta preşedinţia Consiliului UE. Procesul este doar cea mai recentă încercare a lui Dragnea de a contracara presupusele ofense aduse reputaţiei sale şi acţiunile ''statului paralel", scrie acesta.
Într-un interviu exclusiv acordat New Europe, Dragnea a declarat că DNA "s-a înfuriat" din cauza planului guvernului de a înfiinţa un departament separat pentru investigarea magistraţilor. Potrivit preşedintelui PSD, DNA a comis prea multe conflicte de interese şi abuzuri şi prin urmare nu i se poate permite să răspundă de anchete judiciare, misiune care ar trebui încredinţată unei agenţii independente, din afara DNA, susţine el.
Liviu Dragnea a mai spus, în interviul care a cuprins o gamă largă de subiecte, că urmează să fie remise parlamentului noi proiecte legislative menite să împiedice influenţarea de către serviciile secrete a ramurii judiciare, legislative sau executive. "Statul paralel" ("statul subteran", în engleză) trebuie oprit, a afirmat el.
Dragnea, care a explicat că înfiinţarea noului departament este o parte cheie din noile legi ale PSD privind justiţia, este pregătit să reziste presiunilor şi criticilor UE, DNA şi a numeroase voci interne legate de această decizie, consemnează New Europe. Criticile sale la adresa DNA se înscriu într-o amplă campanie împotriva acestei autorităţi anticorupţie şi a abuzurilor dezvăluite în ultimul an. Politicieni, medici, oameni de afaceri, jurişti, jurnalişti, cadre didactice şi poliţişti au fost vizaţi în ultimii ani de DNA. Un raport publicat în ianuarie în media din România a relevat cifre dezastruoase: procentul de achitări în cazuri instrumentate de DNA este de 40%.
Anchetat de mulţi ani de DNA, Dragnea spune că nu se teme să critice public această agenţie, notează New Europe. Propunerea de creare a unui nou departament pentru investigarea magistraţilor a fost criticată în noiembrie în cel mai recent raport al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
În ultimele săptămâni, dezvăluiri publice şi o serie de înregistrări audio au arătat că procurori ai DNA discutau despre "pregătirea" de acuzaţii şi procese împotriva unor judecători cu poziţii diferite de ale lor, iar noua secţie pentru investigarea magistraţilor a început imediat să ancheteze aceste fapte, respectivii procurori ai DNA fiind suspendaţi. Potrivit lui Dragnea, DNA "pierde un instrument care îi ajută să pună presiune pe judecători". El spune că DNA a deschis dosare pentru 3320 de magistraţi, peste 60% din total, şi că judecătorii aflaţi sub anchetă sunt vulnerabili la presiuni sau ameninţări de a se supune planurilor DNA.
Liviu Dragnea a mai afirmat în interviu că şefia DNA constituie o numire politică, făcută de către Ministerul Justiţiei şi de către preşedinte. "Dar atunci când avem o secţie specială, aceasta nu va fi supusă niciunei influenţe politice. Această secţie este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, total independent, şi aceasta îi deranjează, de aceea sunt furioşi", a spus el, conform New Europe.
Criticii politicianului susţin că este vorba de o încercare de a-i proteja pe judecătorii corupţi şi pe cei care vor să-i corupă pentru a-şi atinge scopuri personale. Într-un context în care există numeroase acuzaţii de corupţie în rândul judecătorilor şi legate de abuzurile sistemului judiciar, Dragnea a evocat dovezi privind falsificarea de probe de către procurori şi de şantajarea de către procurori a unor martori pentru a da declaraţii. Media din România au dezvăluit în ultimele săptămâni astfel de practici: şantaj, acuzaţii false, dovezi false, constrângere, ameninţări, precizează New Europe.
Liviu Dragnea a susţinut în interviu că lucrurile sunt pe cale să se schimbe. "Lucrurile au început să se mişte, legile au început să se schimbe, pentru a asigura că astfel de abuzuri nu se mai repetă, iar cei care comit astfel de abuzuri sunt făcuţi răspunzători".
Totodată, el a punctat că credibilitatea deciziilor justiţiei a fost subminată de dezvăluirea unor protocoale de colaborare între DNA, SRI, asociaţii ale magistraţilor şi alte foruri judiciare. "În ce ţară democratică puteţi găsi protocoale secrete între serviciile de informaţii şi Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura generală şi DNA ?", a notat Dragnea, citat de New Europe.
El a mai declarat în interviu că milioane de români au fost monitorizaţi şi telefoanele lor mobile au fost interceptate sub acoperirea luptei anticorupţie. "Acum suntem în situaţia în care este foarte greu, aproape imposibil de spus care dintre cei care au fost condamnaţi au fost condamnaţi în mod corect şi care nu", spune el.
Un raport public al comisiei pentru SRI a Parlamentului a arătat că 6 milioane de români au fost supuşi unei supravegheri tehnice în ultimii ani, menţionează New Europe. Serviciul de informaţii constituie o parte cheie a ceea ce Dragnea numeşte "statul paralel", ceilalţi actori fiind tribunalele, procurorii, guvernul şi parlamentul, scrie autorul interviului.
Liviu Dragnea a pus accentul pe ceea ce susţine că este complicitatea dintre preşedintele României şi serviciul de informaţii. "Pentru ca preşedintele să se înţeleagă cu cei din serviciul de informaţii şi sistemul judiciar, ca să creeze acest stat paralel, trebuie să creeze o complicitate cu parlamentul şi cu guvernul. Nu sunt de acord cu această complicitate", a afirmat Dragnea.
Potrivit New Europe, guvernul PSD a încercat să combată această complicitate. "Am făcut paşi importanţi în această direcţie. Acum parlamentul nu mai este dispus să fie controlat de serviciile de informaţii. Guvernul nu mai este dispus să fie controlat de serviciile de informaţii şi refuzăm să cedăm", a spus Dragnea.
"Statul paralel" a luat amploare de la învestirea preşedintelui Klaus Iohannis, în ianuarie 2015, a mai menţionat Liviu Dragnea. Potrivit acestuia, se pregăteşte o nouă legislaţie privind funcţionarea serviciilor de informaţii "pentru a le obliga să opereze strict în cadrul Constituţiei şi să nu depăşească în mod ilegal aceste limite şi să influenţeze alte instituţii precum partidele politice, justiţia sau membrii legislativului".
AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Home »
Dragnea: Legile au început să se schimbe pentru a asigura că abuzurile din justiţie nu se repetă (interviu New Europe)
Dragnea: Legile au început să se schimbe pentru a asigura că abuzurile din justiţie nu se repetă (interviu New Europe)
2019-01-14 19:21:34
AGERPRES
Comenteaza la aceasta stire!