Guvernul și-a asumat anul acesta răspunderea în Parlament pe descentralizare, proiect care a atras criticile opoziției, care nu a avut semnături suficiente pentru a introduce o moțiune de cenzură, dar a contestat în noiembrie legea la CCR. Nici regionalizarea nu a înregistrat un pas înainte în 2013, ținând cont de faptul că este necesară modificarea Constituției pentru a se realiza acest demers.

Foto: AGERPRES FLUX / LIVIU SOVA

*** Descentralizarea și regionalizarea — priorități ale programului de guvernare al USL

În 20 decembrie 2012 a fost făcut public programul de guvernare 2013 — 2016 al USL, iar descentralizarea administrativă și financiară prin definitivarea unui calendar riguros care să conțină repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală și cea regională, locală, realizarea transferului de competențe în cadrul unui proces stabil și transparent, evitarea dezechilibrelor financiare și asigurarea continuității furnizării serviciilor publice se numărau printre priorități.

Potrivit programului de guvernare, pentru realizarea descentralizării se impune modificarea tuturor actelor normative referitoare la administrația publică locală — Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea 340/2006 a Instituției Prefectului, Legea 393/2004 a statutului aleșilor locali, Legea 95/2006 a descentralizării, Legea 315/2004 a dezvoltării regionale — și crearea cadrului instituțional necesar descentralizării.

Totodată, în vederea înființării regiunilor teritorial-administrative trebuia realizat cadrul instituțional necesar.

Organizarea transferului de atribuții și de competențe, între Guvern și regiuni și județe, conform programului, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și alte instituții publice interesate precum și cu informarea permanentă și corectă a cetățenilor. Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puțin un spital regional (cu medicină de înaltă performanță), sistem regional de intervenție în situații de urgență, infrastructură rutieră și feroviară modernizată, un aeroport internațional, un centru sportiv regional polivalent de nivel internațional. Mai sunt necesare un centru de afaceri regional, unul cultural de nivel european, o universitate acreditată la nivel internațional. Inițial se vorbea despre înființarea a opt regiuni.

*** Opoziția critică regionalizarea

Pe 17 ianuarie, PDL anunța că nu este de acord cu modelul de regionalizare avut în vedere de USL și așteaptă să vadă clar intențiile Guvernului pe această temă, pentru că simpla împărțire a țării pe opt regiuni nu este viabilă fără o reorganizare administrativ-teritorială. Președintele PDL, Vasile Blaga, susținea că democrat-liberalii au avut acest subiect pe agendă când s-au aflat la putere, dar fără o majoritate nu au putut definitiva acest demers.

În ianuarie vicepremierul Liviu Dragnea declara că regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare, economice, obiectivul principal al organizării administrative, respectiv al înființării regiunilor administrative fiind micșorarea decalajelor de dezvoltare.

Pe 23 ianuarie fostul prim-ministru Emil Boc a anunțat că regionalizarea trebuie neapărat realizată în acest an, pentru a putea intra cu noile structuri administrative în următorul exercițiu bugetar al UE și pentru a putea atrage astfel mai multe fonduri europene. Acesta considera că nu este potrivită varianta USL de a înființa opt regiuni, care să cuprindă și județele actuale, ci lua în calcul pe cea a comasării județelor actuale în unele mai mari. Tot atunci, Crin Antonescu, președintele PNL, afirma că se va rămâne pe scheletul celor opt regiuni.

La finalul lunii ianuarie, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a afirmat că în decembrie, cel mai târziu, regiunile din România trebuie să fie funcționale, cu structurile de conducere deja alese, pentru ca acestea să devină partenere directe cu Comisia Europeană.

*** Dezbateri pe regionalizare

La Brăila au început în aceeași perioadă discuții pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României între parlamentari și reprezentanți ai autorităților din zonă.

Luna februarie a fost una foarte importantă din punct de vedere al dezbaterilor pe această temă, iar în unele județe au fost manifestări și proiecte de promovare cu privire la alegerea anumitor orașe capitale de regiuni.

* Secretarul general al PDL Mureș, Claudiu Maior, a contestat în 4 februarie proiectul de regionalizare a României propus de o serie de reprezentanți ai PNL, în care județul Mureș era inclus într-o regiune Transilvania cu capitala la Cluj-Napoca, arătând că interesele mureșenilor, români și maghiari, au fost din nou abandonate.

* Tot atunci, vicepremierul Liviu Dragnea spunea că Uniunea Social Liberală intenționează să introducă în Constituție, până la sfârșitul acestui an, noțiunea de regiune.

* În februarie, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni afirma că modelul francez de regionalizare s-ar putea ''preta cel mai bine'' la regiunea Banat. Mai exact, oficialii din județ își doreau regionalizare cu păstrarea județelor.

* În Maramureș, deputatul PSD Florin Tătaru declara că proiectul regionalizării este unul funcționabil în parametrii unei economii atractive.

* La Sibiu, primarul Klaus Iohannis spunea că statutul de prim oraș românesc Capitală Culturală Europeană ar fi un avantaj pentru ca acesta să ajungă capitală regională, ceea ce ar ajuta la imaginea și dezvoltarea acestui județ, însă pentru sibienii de rând nu ar aduce beneficii vizibile.

* Liderul județean al PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat că va continua demersurile începute cu un an înainte vizând reprezentarea intereselor județului în procesul de regionalizare și cerea sprijinul locuitorilor în susținerea Sucevei ca viitor centru de regiune.

* Președintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, declara că reorganizarea administrativă a României nu se va putea face fără a se ține cont de interesele comunității maghiare.

* Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, era de părere că forma actuală a regiunilor stabilită în 1998, în care Brăila este capitala Regiunii de sud-est, nu trebuie modificată.

* Prefectul județului Mureș, Corneliu Grosu, considera că problema ținutului secuiesc nu mai este de actualitate și că ideea unei regiuni autonome cu acest nume este exclusă.

* Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Mate Andras, considera că o împărțire teritorial-administrativă a României pe actualele regiuni de dezvoltare "nu ar avea niciun rost", deoarece județele funcționează "destul de bine", iar o regionalizare ar trebui să conducă la eliminarea diferențelor economice și de dezvoltare.

* Președintele Consiliului Județean Maramureș, Zamfir Ciceu, era de părere că viitoarea împărțire administrativă a României va crea derută cetățenilor, dar și un dezechilibru în funcționarea instituțiilor descentralizate.

* Președintele Consiliului Județean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, susținea, în februarie, că înființarea unei regiuni Dobrogea formate doar din județele Tulcea și Constanța este exclusă, chiar dacă această idee este susținută de autoritățile județului.

* Președintele UDMR, Hunor Kelemen, considera că proiectul care vizează împărțirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un "eșec".

* Senatorul PNL Covasna Marius Obreja susținea ideea menținerii actualei împărțiri regionale. Parlamentarul covăsnean a declarat că, în opinia sa, ar trebui păstrate cele opt regiuni de dezvoltare, iar euroregiunea Centru, formată din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu și Alba ar trebui să aibă capitala la Brașov.

*** În 19 februarie Guvernul a convenit asupra măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România.

În acest sens, Cabinetul Ponta a aprobat un memorandum cu tema "Adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România".

A doua zi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a anunțat debutul procesului de regionalizare/descentralizare, unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989. De asemenea, el a precizat că niciun județ nu se desființează în urma regionalizării, cetățenii nu vor trebui să-și schimbe actele de identitate, actele de proprietate sau cele ale mașinii, iar prefecții vor avea aceleași competențe după regionalizare. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) constituie, pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării și funcționării regiunilor, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), organism cu rol strategic, cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. CONREG va asigura expertiza de specialitate în domenii precum sociologie, istorie, demografie, economie și finanțe publice, practicieni și specialiști din mediul universitar și academic, administrație publică și societate civilă.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a lui Iucsel Selamet, subprefect al județului Constanța, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de dare de mită unui agent de poliție judiciară pentru a întârzia începerea urmăririi penale împotriva sa.

Foto: AGERPRES ARHIVA /RAZVAN CHIRITA

Potrivit unui comunicat al DNA transmis marți AGERPRES, în același dosar a fost deferit justiției Gelil Eserghep pentru favorizarea infractorului.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în 24 octombrie, inculpatul Selamet a promis bani și alte foloase unui agent de poliție judiciară în cadrul IPJ Constanța — Serviciul de Investigații Criminale (denunțător în cauză) pentru ca acesta să întârzie începerea urmăririi penale împotriva sa într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța pe care îl instrumenta, să îi elibereze copii ale unor înscrisuri din dosarul respectiv și să propună soluții favorabile față de el.

În 7 noiembrie, inculpatul Eserghep l-a ajutat cu informații pe subprefect, comunicându-i că discuțiile sale telefonice sunt interceptate și că este supravegheat operativ, deși cunoștea că acesta este cercetat în mai multe dosare penale.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării se întrunește în ședință, de la ora 15,00. Pe ordinea de zi sunt subiecte precum strategia industriei de securitate și raportul premierului către CSAT privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancțiuni internaționale, dar și participarea României la misiunile derulate sub egida Uniunii Europene.

Foto: AGERPRES FLUX / ALEX MICSIK

* Circa 240.000 de români au ieșit din zona riscului de sărăcie, prin programele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a declarat ministrul Mariana Câmpeanu.

* Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, la "Adevărul Live", că, odată cu aplicarea modificărilor la Codul penal, adoptate săptămâna trecută în Camera Deputaților, justiția va fi grav afectată.

* Senatorii s-au reunit într-o ședință solemnă dedicată Revoluției române din decembrie 1989, reprezentanții fiecărui grup parlamentar evocând evenimentele din urmă cu 24 de ani și importanța acestora.

* Deputații Liviu Codârlă, Ioan Hulea, Răzvan Condurățeanu și Iacob Pușcaș, foști membri ai Partidului Poporului — Dan Diaconescu, s-au afiliat grupului parlamentar al PSD ca membri UNPR.

* Plenul Senatului a adoptat, tacit, un proiect de modificare a Legii 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, care prevede că valabilitatea permisului de armă scade de la cinci ani, cât era în vechea formă a legii, la trei ani.

* Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat că își dorește ca USL să se certe în continuare, dar să rămână unită până la alegerile din 2016, pentru ca partidele componente să plătească împreună pentru promisiunile neonorate din campania electorală.

* Foștii directori ai Uzinei Constructoare de Mașini Reșița Adrian Chebuțiu și Adrian Preda sunt anchetați de procurorii anticorupție pentru că ar fi folosit, potrivit unor surse judiciare, în interes personal facilitățile acordate de stat pentru relansarea UCM.

* Primarul comunei Vidra (Ilfov), Florin Niculae, a fost reținut pentru 24 de ore în urma unui flagrant și este urmărit penal de procurorii anticorupție pentru luare de mită în formă continuată.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București împreună cu ofițerii de poliție judiciară de la Serviciul de Investigare a Fraudelor efectuează marți 22 percheziții domiciliare, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.

Foto: AGERPRES ARHIVA / GRIGORE POPESCU

Perchezițiile domiciliare se desfășoară în București, precum și în județele Ilfov, Dolj și Constanța și vor fi puse în executare 19 mandate de aducere, totalul persoanelor ce vor fi aduse la audieri fiind de 23, potrivit unei informări transmise AGERPRES de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Perchezițiile vizează atât locuințele suspecților, cât și sediul și punctele de lucru ale unei societăți comerciale implicate în activitatea infracțională, având ca obiect tranzacții cu metale și pietre prețioase, cu încălcarea dispozițiilor legale.

"În perioada 2012 — 2013, persoanele vizate au efectuat numeroase achiziții de metale și pietre prețioase, atât de pe piața internă, cât și de pe teritoriul Turciei sau al altor state membre UE, pe care le-au comercializat prin intermediul punctelor de lucru ale unei societăți comerciale de profil controlate de aceștia (din București, Craiova, Constanța), fără a înregistra în evidența contabilă a acestei societăți și fără a declara organelor fiscale operațiunile comerciale derulate, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de aproximativ 2.000.000 lei", se arată în informarea Parchetului.