Home »

DOCUMENTAR: Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare

DOCUMENTAR: Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare

 

Este una dintre cele mai mari și apreciate soliste de muzică ușoară ale acestei țări, care a impresionat prin timbrul său grav, total aparte, dar a cucerit și prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească. Margareta Pâslaru - care la 9 iulie 2014 împlinește 71 de ani - a adus bucurie prin muzică, iar în ultima vreme a adus bucurie prin generozitatea sa, acționând în numeroase campanii de caritate.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

S-a născut la 9 iulie 1943, în București. Și-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica ușoară, în 1958, la un eveniment, care a avut loc la Casa de Cultură Grivița Roșie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare și Margareta. În acea perioadă a obținut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiștilor amatori.

Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov și George Mihalache) și cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare șlagăr al anilor '60 — ''Pe aripa vântului''. După mai bine de 20 de ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, șlagărul ''Baladă''.

 

Marele compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând și apreciindu-i timbrul special, compune pentru ea ''Chemarea mării'', care devine primul ei mare șlagăr. Cu același cântec debutează și la radio, iar ''Chemarea mării'' marchează și debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare ale anilor '60. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii ușoare''.

 

Discul de Aur — primit în 1968 — o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

Margareta în 1992
Foto: (c) REPRODUCERE / AGERPRES ARHIVĂ

Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreață, care lansează șlagăr după șlagăr: ''Mandolina mea'' și ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Șerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În același timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăți) să cânte și să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, fiind premiată la Montreaux și Monaco.

 

 

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei îi inspiră pe compozitorii clasici ai muzicii ușoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreți să dansați'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate. Apreciata cântăreață evoluează excelent ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

 

 

 

Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă.

 

Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, și pe disc vinil, în rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Șoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu.

Tot în 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții.

 

Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creându-și coregrafia.

Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori și realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroșanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru și mulți alții.

 

 

Din păcate, solicitările de peste hotare, care au urmat, nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieșire din țară timp de 10 ani.

Continuă aparițiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artiști celebri ca: Stela Popescu, Ștefan Bănică, Vasilica Tastaman, Arșinel, Horia Moculescu ș.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio și pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' — regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare' — regia Lucian Bratu, ''Împușcături pe portativ'' — regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' — regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' — regia Alexandru Bocăneț, ''Melodii, melodii'' — regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.

 

 

În 1983, se stabilește în SUA, urmându-și soțul, Gheorghe Sencovici. Aici și-a întrerupt cariera muzicală, lucrând în domeniul galeriilor de artă.

În 1996, se întoarce în România, pentru a-și lansa o casetă audio și un CD — ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna și titlul de membru de onoare al Comitetului Național Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acțiuni umanitare și de voluntariat, atât în SUA, cât și în țară.

Albumul ''Margareta — 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după șase ani de absență pe piața muzicală, a lansat, albumul ''Margareta Forever'', cu cele mai reprezentative melodii din cariera cântăreței (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' — melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 și a fost dedicat memoriei soțului ei, Gheorghe Sencovici.

 

 

În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru — de dragul copiilor'', în coproducție cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajați din România. DVD-ul conține piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2006, precum și compoziția ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegreto și dedicată aniversării împlinirii a 60 de ani de existență a UNICEF.

 

În același an, la Mangalia, a fost inaugurată ''Steaua Margareta Pâslaru'' pe Aleea Stelelor de Mare.

La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor — ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.

 

Fiind implicată în acțiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Școala te face mare'', pentru a descuraja abandonul școlar. Un alt proiect de suflet al artistei, este programul ''Banca de alimente'', acțiune desfășurată de Crucea Roșie Română. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roșie 135 ani de Umanitate'', în același an fiind numită și Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.

Margareta Pâslaru, voluntar de onoare al Crucii Roșii Române, le-a oferit daruri copiilor internați în Spitalul Clinic pentru Copii ''Grigore Alexandrescu'', cu ocazia zilei de 1 Iunie, 2012
Foto: (c) Marina BĂDULESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Margareta Pâslaru, voluntar de onoare al Crucii Roșii Române, și Mihaela Geoană, președintele Crucii Roșii Române, la cea de-a IV-a ediție a Galei Crucii Roșii care a marcat împlinirea a 135 de ani de activitate umanitară continuă a Crucii Roșii Române, 2011
Foto: (c) George CĂLIN / AGERPRES ARHIVĂ

 

În 2012, artista și-a lansat autobiografia ''Eu și timpul''. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' — 55 de ani de activitate artistică.

Lansarea cărții ''Eu și Timpul. Viață, vocație, viziune'', de Margareta Pâslaru, 2012
Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

Margareta Pâslaru a primit, la Castelul Peleș, la 12 mai 2013, în cadrul unei ceremonii, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decorația fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I.

În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, cu melodii special alese și interpretate de unii dintre cei mai îndrăgiți actori — Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buza, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriș, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Nițu și Margareta Pâslaru, cu piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învață...''., ''Fericirea mult visată''.

Evenimentul de lansare al CD-ului ''Artiștii Cântă'', un proiect pentru actorii aflați în dificultate
Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

 

Prin acest CD, Margareta Pâslaru și UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiștii, pe care i-au admirat și pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.

A fost întrebată în repetate rânduri de unde a pornit ideea implicării în acte caritabile, umanitare.

''Prin muzică, cea mai pură și delicată artă, mulți pot să-și atingă scopul. Mai ales că, după cum simplu spune Ludwig van Beethoven, 'muzica este graiul sufletului, ea stârnește în noi nu instincte, ci gândurile cele mai profunde'.(...) Încă din 1993, LP-ul și apoi CD-urile, chiar și rolul povestitorului jucat în audiobook-ul 'Basme fermecate' de H.C. Andersen la editura Curtea Veche au o finalitate umanitar-caritabilă. Mi se pare firesc să dăruiesc dublă bucurie, atât ascultătorilor, cât și celor aflați în impas'', declara artista într-un interviu.

Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 — instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunțuri de urgență, incendiu, cutremur, evacuare, cât și pentru povești.

''Am lansat noul program audio 'Vise frumoase, copii' șoptind istorioare pe audiobook-ul 'Basme fermecate'. Difuzându-le în pavilionul celor afectați de arsuri, poveștile au efectul de a le abate teama de injecții, operații, calmându-le durerea. (...) Micii pacienți adorm liniștiți, în lumea basmelor...'', spunea Margareta Pâslaru.

Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activități umanitare este ''în tinerețe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

2014-07-09 11:49:05
AGERPRES

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!