Ziua mondială a păsărilor migratoare a fost iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA), fiind sărbătorită la nivel mondial din anul 2006.
În timp, s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie. În prima parte a anului, Ziua mondială a păsărilor migratoare este marcată la 14 mai.
Această zi reprezintă o campanie anuală de sensibilizare care evidenţiază necesitatea conservării păsărilor migratoare şi a habitatelor acestora. Ea are o acţiune de informare globală şi este un instrument eficient pentru a ajuta la creşterea gradului de conştientizare a ameninţărilor cu care se confruntă păsările migratoare, importanţa lor ecologică şi necesitatea cooperării internaţionale pentru conservarea acestora.
An de an, în întreaga lume sunt organizate evenimente publice, cum ar fi festivaluri de păsări, programe de educaţie, expoziţii şi excursii de observare a păsărilor pentru a sărbători această zi. Activităţile de Ziua mondială a păsărilor migratoare au loc în multe ţări şi locuri diferite de pe glob, unite printr-o campanie şi o temă comună.
Potrivit www.worldmigratorybirdday.org, tema aleasă pentru 2022 a Zilei mondiale a păsărilor migratoare se concentrează pe poluarea luminoasă. "Stingeţi luminile pentru păsări noaptea!" a fost selectat drept sloganul oficial al ediţiei 2022 a campaniei mondiale de Ziua mondială a păsărilor migratoare, susţinută de ONU.
Lumina artificială creşte la nivel global cu cel puţin 2% pe an şi se ştie că afectează negativ multe specii de păsări. Poluarea luminoasă este o ameninţare semnificativă pentru păsările migratoare, provocând dezorientare atunci când zboară noaptea, ducând la coliziuni cu clădiri, perturbând "ceasurile" lor interne sau interferând cu capacitatea lor de a efectua migraţii pe distanţe lungi, notează sursa citată.
Soluţii pentru poluarea luminoasă sunt uşor disponibile. De exemplu, tot mai multe oraşe din lume iau măsuri pentru a diminua luminile clădirilor în timpul fazelor de migraţie din primăvară şi toamnă. Ghidurile de bune practici sunt, de asemenea, dezvoltate în cadrul Convenţiei privind speciile migratoare pentru a aborda această problemă în creştere şi pentru a se asigura că se iau măsuri la nivel global pentru a ajuta păsările să migreze în siguranţă.
"Ziua mondială a păsărilor migratoare 2022 nu se referă doar la creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele negative ale poluării luminoase asupra păsărilor migratoare. De asemenea, sperăm să fie declanşate angajamente concrete din partea oraşelor şi altor instituţii interesate cheie din întreaga lume", a declarat Amy Fraenkel, secretarul executiv al CMS.
La rândul său, Jacques Trouvilliez, director executiv, secretar al AEWA, a afirmat: "Campania din acest an evidenţiază impactul ameninţării tot mai mari, dar subestimate, a poluării luminoase asupra păsărilor migratoare. Sloganul oficial transmite un mesaj simplu, dar puternic, că trebuie să acţionăm colectiv pentru a reduce utilizarea luminii inutile pe timp de noapte, astfel încât să putem reduce impactul negativ pe care îl are asupra păsărilor migratoare".
Site-ul www.worldmigratorybirdday.org menţionează că există mai multe modele de migraţie. Majoritatea păsărilor migrează din zonele de reproducere din nord spre zonele de iernare din sud. Cu toate acestea, unele păsări cresc în părţile de sud ale Africii şi migrează în zonele de iernare nordice sau pe aliniamente de latitudine, pentru a se bucura de climatele mai puţin costisitoare din timpul iernii. Alte păsări se află în zonele joase în timpul lunilor de iarnă şi se deplasează la altitudini mai mari pentru vară.
În plus, migraţia este o călătorie periculoasă şi expune animalele la o gamă de ameninţări, adesea provocate de activităţile umane. Pentru păsările migratoare, pierderea locurilor de iernare şi de oprire ar putea avea un impact dramatic asupra şanselor de supravieţuire. Distanţele lungi pe care acestea se deplasează implică trecerea multor frontiere între ţări cu politici de mediu, legislaţie şi măsuri de conservare diferite. Cooperarea internaţională între guverne, ONG-uri şi alte instituţii interesate este necesară de-a lungul întregii călătorii a unei specii pentru ca eforturile de conservare să fie coordonate. Cadrul juridic şi instrumentele de coordonare necesare pentru o astfel de cooperare sunt furnizate de acorduri multilaterale de mediu, cum ar fi Convenţia privind speciile migratoare şi Acordul African-eurasiatic.
Şi în România sunt organizate diverse acţiuni în preajma Zilei mondiale a păsărilor migratoare, precum monitorizarea speciilor de păsări sălbatice, distribuirea de materiale informative, conferinţe în care sunt expuse aspecte semnificative privind conservarea acestor specii etc.
Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" (ARBDD), România a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice prin Legea nr. 13/1998 şi a ratificat Acordul AEWA prin Legea nr. 89/2000.
AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: World Migratory Bird Day (WMBD)/Facebook
Comenteaza la aceasta stire!